Răcirea reprezintă procesul de extragere a energiei termice de la un corp, această energie fiind transferată altui corp. Ca urmare, primul corpul racit îşi micşorează temperatura, în timp ce temperatura celui de-al doilea corp creşte. Atât timp cât temperaturile celor două corpuri sunt mai mari decât cea a mediului ambiant, fenomenul are loc spontan. Dacă însă se doreşte răcirea şi menţinerea unui corp la o temperatură inferioară temperaturii mediului ambiant, atunci, conform principiului al doilea al termodinamicii, este necesar să se consume o anumită cantitate de energie astfel încât transferul de căldură să se realizeze în sens invers celui natural, adică de la corpul mai rece către corpul mai cald. Se spune că se obţine frigul artificial. Tehnica frigului artificial este un ansamblul de procedee, metode, utilaje şi instalaţii implicate în obţinerea frigului artificial. Domeniul de temperaturi acoperit de tehnica frigului: -273,15 ˚C….. -200 ˚C frigul adânc care poarta denumirea de criogenie , – 200 ˚C….0 ˚C frigul industrial, 5 ˚C….20 ˚C climatizarea aerului Domeniul frigului artificial este un domeniu cu realizări deosebit de importante într-un interval de timp relativ scurt spre exemplu : congelatorul , frigiderul, autovehiculele care au in dotare instalatie de aer conditionat. Utilizarea frigului artificial este de o importanta critica in domenii precum – industria alimentară (cel mai mare consumator de frig artificial) – fabrici de bere, de prelucrare a laptelui, a cărnii, procese tehnologice ce necesită temperaturi scăzute; – industria chimică – necesită puteri frigorifice foarte mari, ajungând până la temperaturi foarte scăzute, corespunzătoare lichefierii diferitelor gaze -186 ˚C pentru oxigen; -196 ˚C pentru azot; – construcţii – îngheţarea terenurilor acvifere în vederea realizării diferitelor lucrări (puţuri de mină cu o adâncime > 500 m, galerii pentru liniile de metrou, lucrări portuar; – sport , patinoare artificiale , pentru formarea şi menţinerea stratului de gheaţă; trasporturi feroviare, maritime, rutiere, aeriene, transport produse perisabile sau gaze lichefiate,condiţionarea aerului care este prezenta din ce in ce mai mult din cauza incalzirii globaale dar si a cresterii gradului de comfort , săli de spectacole, restaurante, spitale, locuinţe, mijloace de transport , medicină , conservarea ţesuturilor şi organelor umane, anesteziere în cazul intervenţiilor chirurgicale ( medicina reprezinta un domeniu foarte dependent de frigul artificial), electronică pentru răcirea componentelor electronice.
Lanţul frigorific este compus din:
- unităţi fixe – mijloace de prelucrare şi conservare prin frig existente la
- centrele de colectare;
- centrele de producţie/prelucrare;
- antrepozite de stocaj şi distribuţie;
- unităţi comerciale şi de alimentaţie publică;
- frigiderele de uz casnic;
- Metode de prelucrare prin frig
- refrigerarea -este procesul de răcire cât mai rapidă a produselor la temperaturi finale de 0˚C…5˚C in asa fel incat la
temperaturi mai mari decât punctul de congelare, refrigerarea poate asigura stocarea produselor
alimentare pe o perioadă de maxim 10 zile. - congelarea – este procesul de racire la o temperatură finală de -18˚C…-25˚C, se aplică în
scopul depozitării îndelungate,pe o perioada mare de timp - Criogenia – deshidratarea produselor în prealabil congelate, prin sublimarea cristalelor
de gheaţă în vid. Acest proces practic poate face ca produsele sa fie pastrate multi ani. - NOTA:
- frigul are un efect diferenţiat asupra diferitelor categorii de microorganisme, astfel, la
temperaturi de 0˚C…4˚C inactivează total acţiunea unora (termofile-microorganisme iubitoare de
căldură; mezofile-microorganisme cărora le priesc temperaturile moderate) şi încetineşte ritmul de
înmulţire al altora. Durata de pastrare recomandată fiind cu atât mai mare cu cât încărcarea
microbiană iniţială este mai mică. La temperaturi de de -18˚C…-25˚ efectul bacteriostatic este total. - Agenţii fizico-chimici (aer, lumină, substanţe chimice cu rol antiseptic sau antioxidant) au o
influenţă indirectă asupra activităţii microorganismelor şi enzimelor la aerul din spaţiile frigorifice
interesează umiditatea relativă, conţinutul de oxigen, starea de puritate.
Umiditatea aerului are influenţă asupra deshidratării produsului şi asupra dezvoltării
microorganismelor, astfel, umiditatea scăzută favorizează pierderea de umiditate a prodului, aspect
negativ, şi implicit frînează activitatea microorganismelor, care au nevoie de substanţe nutritive
dizolvate în apă pentru a se dezvolta, aspect pozitiv, valoarea optimă a umidităţii relative se
stabileşte în urma unui compromis.
Conţinutul de oxigen favorizează dezvoltarea microorganismelor determinând modificări
nedorite de culoare şi râncezirea grăsimilor din compoziţia alimentelor. Acţiunea este cu atât mai
lentă cu cât temperatura este mai scăzută. Utilizarea ambalajelor ermetice sub vid dă rezultate mai
bune, dar ridică costurile de fabricaţie.
Starea de puritate-sunt situaţii în timpul depozitării unor produse refrigerate (legume,
fructe, lactate) sau la procesarea prin fermentaţie (industria berii) când aerul din încăperile respective trebuie periodic împrospătat (printr-un aport de aer proaspăt din exterior) pentru a
menţine concentraţia diferitelor noxe sub limita admisibilă.
Echipamente moderne de generare al frigului artificial:
Aceste variaza de la cele mai simple, pana la cele mai sofisticate,in functie de domeniul de aplicabilitate si anume:








Ventiloconvectoarele se pot monta pe pardoseala, perete sau tavan. Ventiloconvectoarele se pot utiliza impreuna cu cazane, pompe de caldura, centerale de apartament.

Perdelele de aer ambientale industriale prezinta grile de refulare, cu ajutorul carora se ajunge la o eficienta maxima.










